Cum să citim corect etichetele produselor alimentare

Acest articol este al doilea din seria „Tu știi ce mănânci?” Dacă ai omis primul articol, îl găsești aici: Peștele radioactiv de pe rafturile supermarketurilor. De ce trebuie să ne ferim noi și mai ales pe copiii noștri.

De ce este important să citim etichetele? Trebuie să conștientizăm că industria alimentară s-a dezvoltat foarte mult, ceea ce înseamnă că banii primează, iar unii producători fac tot (cât le permite legea) să reducă din costuri și pentru a face termenele de valabilitate cât mai lungi.

Din fericire legea cu privire la informarea consumatorilor a fost modificată în 2011. Această nouă reglementare era necesară deoarece legislația în ceea ce privește etichetarea datează de peste 30 de ani, în timp ce normele legate de etichetarea nutrițională au fost adoptate în 1990.

Regulamentul Nr. 1169/2011 se aplică operatorilor din sectorul alimentar în toate etapele lanțului alimentar, precum și tuturor produselor alimentare destinate consumatorului final.

Ce trebuie să conțină eticheta?

  • Denumire produs
  • Lista de ingrediente. Știai că ingredientele sunt ordonate descrescător în funcție de cantitatea lor în produs? Începând cu ingredientul care are ponderea cea mai mare.
  • Lista de alergeni. Această listă este foarte importantă și scrisă cu font diferit pentru o mai bună vizibilitate. Dezvolt un pic mai jos.
  • Cantitatea netă a produsului
  • Data limită de consum
  • Condiții speciale de păstrare și/sau condițiile de utilizare.
  • Țara de origine sau locul de proveniență pentru carnea de vită, porc, capră și cea de păsări de curte (proaspătă, refrigerată/ congelată). În plus, începand cu data de 01.04.2015, etichetarea cărnii trebuie să conțină indicații privind statul membru sau țara terță în care a fost crescut/ sacrificat animalul precum și codul de identificare a lotului de care aparține respectiva carne.
  • Instrucțiuni de utilizare
  • Declarația nutrițională. Sunt exceptate de la această obligativitate apele minerale și suplimentele alimentare (acestea se supun altor reglementari).
  • Data de congelare a produselor congelate și data de decongelare pentru cele decongelate.

Buuun… sunt multe informații pe etichetă, la ce trebuie să mă uit când cumpăr un produs?

În primul și în primul rând la data de expirare. Nu cumpăra alimente care expiră mâine, poimâine. Urmărește întotdeauna și data fabricației, doar așa îți poți da seama cât de scurt sau de lung e termenul de valabilitate. Evită alimentele a căror dată de expirare a fost modificată sau supraștampilată. La produsele congelate verifică data congelării. Îți recomand să eviți produsele decongelate de mai multe ori (data decongelării va fi scrisă dacă s-a făcut).

Lista de alergeni – este foarte importantă pentru persoanele care suferă de alergii. Omiterea acesteia poate fi extrem de periculoasă. Care sunt alergenii recunoscuți pe plan internațional?

  • Lactoză, Lapte și produse lactate, Arahide, Nuci, Ouă, Pește, Crustacee/fructe de mare, Grâu, Gluten (amidon, amidon modificat), Susan, Țelină, Kiwi, Linte, Mazăre, Fenilalanină (aspartam), Boabe de muștar, altele mai puțin frecvente.

Toate acestea trebuie menționate și evidențiate cu un font diferit (subliniate, îngroșate).

În sfârșit am ajuns unde vreau să punctez cel mai mult. Lista de ingrediente. Conform noii reglementări de care îți spuneam, producătorii sunt obligați să scrie tot, dar absolut tot ce conține produsul. Inclusiv apa, dacă a fost folosită în prepararea produsului.

Cum ziceam, ingredientele sunt ordonate astfel: primul ingredient este cel care se regăsește în cea mai mare proporție în produs, ultimul din listă se regăsește în cantitatea cea mai mică.

În privința uleiurilor prezente în alimente, nu mai este permisă simpla mențiune „ulei vegetal”, ci este obligatoriu să se indice exact tipul de ulei (ulei de floarea soarelui, ulei de răpiță etc).

Ce înseamnă E-urile? De ce să ne ferim de ele?

Aceste E-uri înlocuiesc practic denumirile clasice ale aditivilor alimentari.  E-urile sunt, aşadar, coduri pentru substanţe ce pot fi utilizate ca aditivi alimentari. E-urile (denumirea vine de la „Europa”) sunt folosite pentru a servi drept coloranți, conservanți, antioxidanți și corectori de aciditate, agenți de îngroșare sau de afânare, îndulcitori, antiaglomeranți, potențatori de aromă. Deşi anumite produse alimentare menţionează că nu conţin E-uri, cel mai probabil informaţia este incorectă, dat fiind faptul că anumite E-uri, cum ar fi vitamina C e trecută sub altă formă (acid citric de exemplu).

Aditivii alimentari se folosesc de secole. Vechii romani foloseau condimente ca şofranul pentru a da mâncării o culoare gălbuie. Sarea şi  oţetul erau folosite pentru a conserva carnea şi vegetalele pe timpul călătoriilor lungi.

În anii ’60 ai secolului al XX-lea s-a trecut la standardizarea aditivilor alimentari. În Europa aceştia sunt denumiţi E-uri și se împart în 3 categorii principale: inofensive, suspecte și nocive.  

Considerate inofensive:

  • E 100 Curcumina (colorant)
  • E 471 Mono/digliceride ale acizilor grași (stabilizator, emulgator)
  • E 440 Pectine (emulsifiant)
  • E 414 Guma arabica (agent de îngroșare)

Suspecte:

  • E 633 Inozinat calciu (potențiator de aromă)
  • E 967 Xilitol (antiaglomerant)
  • E 551 Dioxid siliciu (antiaglomerant)
  • E 445 Esteri glicerici ai rășinilor din lemn (agent îngroșare)

Periculoase:

  • E 102, E 110, E 122, E 124, E 104, E 129 (coloranți)
  • E 621 Glutamat monosodic (potențiator de aromă)
  • E 407 Caragenan (emulgator)
  • E 220 Dioxid de sulf (conservant)
  • E 211 Benzoat de sodiu, de potasiu (conservant)
  • E 123 Amarantul (colorant)

Dacă dorești să studiezi mai în detaliu îți las Ghidul Aditivilor Alimentari realizat de Ministerul Sănătății.

Cum ziceam și în primul articol din seria „Tu știi ce mănânci?”, eu aplic regula: nu cumpăra produsul în a cărei listă de ingrediente există cuvinte pe care nu le poți citi cu ușurință sau cuvinte necunoscute. Și mai ales nu cumpăra nimic fără să citești ce conține.

Atenție! E-uri se pot găsi și în alimentele ecologice, așadar, citește eticheta oricărui produs înainte să i-l dai copilului tău să îl mănânce. 

Știai că și fructele importante din alte țări au coduri alocate? De exemplu dacă pe acel abțibild mic lipit pe banane este scris un cod format din 5 cifre, iar 8 este prima cifră, înseamnă că este posibil să cumperi un produs modificat genetic. Următorul articol din seria „Tu știi ce mănânci?” va fi despre aceste coduri.

Alte tips & tricks în alegerea produselor alimentare

  • Evită roșiile (sucul de roșii) în conservă. De ce? Pentru că reziduurile din conserve se scurg în roșii, ceea ce duce la probleme de inimă, diabet și obezitate. Iar aciditatea specifică roșiilor face ca substanța din conservă să se descompună și mai mult. Alege roșii din recipiente de sticlă.
  • Evită popcornul făcut la microunde pentru că ambalajul specific conține acid perfluorooctanoic, substanță care produce infertilitate, potrivit unui studiu de la UCLA.
  • Evită pe cât posibil fructele, legumele neorganice. Dar când nu ai cum, iar coaja nu poate fi îndepărtată, spală-le în apă cu bicarbonat de sodiu (lăsate câteva minute), apoi clătește-le normal sub jet de apă. Astfel, mare parte din reziduri vor fi îndepărtate.
  • Eu nu consum soia. Este o sursă vegetală controversată din cauza subiectului legat de modificarea genetică. Chiar daca numeroase cercetări au arătat că aceasta ajută la scaderea nivelului de colesterol și este benefică pentru femei (dacă nu au existat cazuri de cancer mamar în arborele genealogic), este mai puțin recomandată barbaților din cauza conținutului de fitoestrogeni.
  • Până la 70% din peștele pe care îl găsim în magazine (crap, caras sau păstrăv), este pește de crescătorie. Acesta este hrănit cu lupin care este o proteină de creștere care nu este tocmai sănătoasă. De aceea peștele de captură pare a fi mai sănătos decât cel de cultură.

În urma acestor articole sper să conștientizezi cât de important este să citim etichetele produselor alimentare. Știu că este greu să nu ajungem să consumăm crocobauri sau balauri din comerț dar dacă putem să evităm pe cât de mult de ce să nu o facem? Câștigul este o viață mai lungă și mai sănătoasă. Nu merităm oare cu toții asta?